Nechifor Crainic

“Singuratatea necesara reculegerii, concentrarii si simplificarii spirituale, pe care o recomanda si Dionisie si toti misticii, nu e o rupere de viata obsteasca a Bisericii ci o ridicare din treapta in treapta pe scara ierarhiei, adica tot in cuprinsul ei. In acest inteles cu cat e cineva mai izolat, ceea ce inseamna: mai inaltat pe o treapta superioara – cu cat traieste mai intens viata de ansamblu a Bisericii – precum in natura, cu cat te ridici pe o inaltime mai mare cu atat cuprinzi cu ochiul un orizont mai larg. Singuratatea contemplativa a unui anahoret, departe de a fi o cusca a egoismului, e un orizont nemarginit unde apare lumina dumnezeiasca, intreaga lume creaturala cu care se simte infratit prin iubire.”

“In general vorbind, caracterul experimental al vietii religioase individuale e o conditie neaparata a mantuirii. Religia nu e un proces de instructie teoretica, ci un proces de participare la fiinta, de participare  personala la bucuriile spirituale puse la dispozitie prin Iisus Hristos. Cine cunoaste numai teoretic adevarul Evangheliei poate sa fie savant, dar nu crestin. Calitatea de crestin o da numai trairea  sau participarea personala sau experimentarea launtrica a lui Dumnezeu.”

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s