Experimentul Pitesti: ieri si astazi

Un subiect tabu i-am putea spune, deoarece putini au curaj sa vorbeasca deschis despre el, mai putini sunt cei care au habar despre ceea ce a fost “Experimentul Pitesti” si extrem de putini mai sunt cei care au trait “Experimentul Pitesti”.

“Chiar si de ati fi de fier si tot veti fi inmuiati.”

Nu omagiez nimic prin acest articol, doar ca transcriu ceea ce vad in societate, ceea ce vad in ultima perioada: ura intre rude, ura fata de credinta unui popor, spalarea pe creier ce acopera tot mai multi oameni, tot mai multa violenta verbala, impunerea unei asa zise tolerante la acte nefiresti ale lumii omenesti etc.

Cei care au trait “Experimentul Pitesti” au descris faptele de acolo imediat dupa ce au iesit de din temnita, dupa ce au iesit din trauma produsa sau dupa caderea comunismului, cand au crezut ca vor fi ascultati. Doar au crezut. Cei care au citit sau vor avea curiozitatea sa citeasca despre cele petrecute in inchisoarea comunista de la Pitesti, poate vor fi zguduiti moral de cruzimea faptelor, a torturilor prin care au trecut niste oameni ce aveau un crez bine inradacinat: acela de a fi ortodocsi, acela de a fi romani. Poate vor spune ca acele lucruri nu se mai petrec, in prezent. Total fals. Se petrec si au loc cu acceptul nostru.

Torturile din Pitesti se lasau cu rani fizice si sufletesti, erau vizibile si evidente. Acum, cand majoritatea avem un grad de spalare pe creier, nu mai vedem ranile fizice, nici atat pe cele sufletesti, pentru ca acum noi nu mai credem in suflet, in divinitate. Nu mai credem in nimic, decat in karma si alte prostii care nu au nici o treaba cu radacinile noastre omenesti.

Ieri: “Ba, banditule, tu te rogi?”
Afirmatia apartine unuia din tortionarii inchisorii (puscariasi reeducati si care aveau sarcina de a facea reeducarea celor care nu doreau sa se lepede de ideile “imperialiste”: sa-si renege originea si credinta).

Astazi: Oare cate stiri apar prin ziare si pe la jurnale in care cei care merg sa se roage la biserica sau sa se inchine la moastele unui sfant sunt denumiti “pupatori de moaste” si “spalati pe creier”? Presa are grija intotdeauna, dar intotdeauna sa pandeasca o babuta sau vreo persoana cu un handicap anume cand cade din picioare, sa-i ia interviu si sa dea pe post ca “profilul omului credincios”. Cei drept nu au curajul sa dea pe post imagini cu medicii, juristii, politistii, inginerii, profesorii, ingineri sau alte persoane normale, deoarece ar pata imaginea ateismului care trebuie sa se raspandeasca; “persoanele culte sunt toate atee, credinciosii sunt nescoliti”. Mie mi s-a spus ca sunt “habotnic” pentru simplul fapt ca nu cred in capacitatea stiintelor de a le rezolva pe toate.

Ieri: “Trebuie sa va curatam creierul bucatica cu bucatica.”

Astazi: Sa privim in acelasi timp evenimentele de anul aceasta, 2014, sa le privim amploarea care a luat datorata promovarii media. Ce parere aveati despre cei care au iesit in strada pentru eliberarea unui fost senator, corupt si fost turnator, la indemnul unei televiziuni? Ce parere aveati de campania de denigrare facuta de cateva trusturi de presa la adresa unui candidat la presedintie? Ce parerea aveati de faptul ca presa apara un plagiator si un anti-profesionist ce ocupa, inca, o functie de conducere in fruntea tarii?

Ieri: Ministerul Propagandei se ocupa de “propovaduirea” comunismului si ateismului, denigrand tot ce era opus acestora.

Astazi: “Presa este a patra putere in stat”. Se spune ca daca nu citesti presa esti neinformat, iar daca o citesti e dezinformat. Sa mai vin cu alte argumente asupra modului de realizare a propagandei ateiste din prezent?

Ieri: Ororile prin care treceau detinutii de la Pitesti, pentru a se lepada de credinta, sunt greu de transcris, sunt oribile. Ele aveau rolul de ai face sa le fie rusine de credinta lor. Ca un exemplu, in ziua de Craciun, Turcanu a ordonat la doi detinuti sa-i imite pe Iosif si Fecioara Maria, punand in scena o orgie prin care pata cu noroi simbolistica sfinte zile de Craciun.

Astazi: Daca arati lumii ca esti o persoana credincioasa esti considerat anormal, spalat pe creier. Iti sunt adresate cuvinte care sa te faca sa-ti fie rusine de crezul tau.  Ca exemplu, vedeti cazul soldatului de la MasterChef care s-a retras din concurs pentru ca nu dorea sa ia parte la o mascarada homosexuala. I se impune “toleranta” cu forta.

Ieri: Daca iti aratai credinta, radacinile, convingerile erai imediat urmarit de Securitatea Statului si erai interogat, torturat, batjocorit, incat iti era teama si de propria persoana. Toti din jurul tau incepeau sa se fereasca de tine, incepeau sa te vada mai rau decat o oaie neagra.

Astazi: Doar daca ai curaj sa critici pe unul care critica mersul la biserica, esti vazut ca un paria al societatii. Daca spui ca esti ortodox si nu faci referire la ceva din cultura asta noua, cu putina yoga in ea, esti deja un pericol pentru societate, esti privit ca un om bolnav de cancer in stadiu final. Iar daca nu esti in stadiu final, macar o sentinta la moarte tot ti se doreste.

In final, va pot spune atat: Experimentul Pitesti este in continua desfasurare, el nu a luat sfarsit niciodata. Acum luam parte al el, il acceptam si il punem in aplicare. Suntem tortionari si torturati in acelasi timp. Acceptam principii gresite de teama, din dorinta de emancipare, din dorinta de a arata ca suntem buni. Nu alegem nimic prin filtrul mintii, luam totul de bun si dam mai departe. Nefiltrand cu mintea, mintea noastra devine o hazna, o groapa cu gunoi ce are capacitatea de a inghiti multe reziduuri.

Felicitari noua!

2 thoughts on “Experimentul Pitesti: ieri si astazi

  1. E bine sa mai privin si-n urma daca nu pentru a onora memoria unor oameni care merita , macar pentru a constientiza limitele omului! Pentru ca pe 06.12.1949 se lansa acest experiment care avea să provoace sfarsitul celor vizati, dupa 65 de ani am oferit mai multe ore studierii realitatilor din inchisorile comuniste urmarind documentare, citind carti memorialistice și incercand să le promovez spre onoarea adevaratilor stalpi ai demnitatii !
    http://omulvaly.wordpress.com/2014/12/05/un-altfel-de-mos-niculae/
    http://omulvaly.wordpress.com/2014/07/29/procesul-comunismului-neculai-popa-coborarea-in-iad/
    http://omulvaly.wordpress.com/2014/03/07/intoarcerea-la-hristos-ioan-ianolide/
    Felicitari pentru abordarea subiectului !

  2. Am vazut si am citit articolele, Vali. Ma bucur ca faci propria cercetare asupra acestui fenomen. E bine sa nu uitam ce a avut loc, pentru ca acele evenimente nu au luat sfarsit in ’89, ba dimpotriva au luat o amploare tot mai mare, din cauza lipsei de suferinta fizica. Suferinta morala nu conteaza, pentru ca cine mai crede in existenta sufletului?! Toti suntem doar trup.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s