Adevaratul drum

Intr-o lume in care totul parca a prins viteza si odihna trebuie avuta tot la viteza, eu am obosit. Ma uit zi de zi cum oamenii judeca din ce in ce mai putin viitoarele lor actiuni. Ei incep sa le faca din reflex. Acum, noi avem reflexe, nu mai gandim; “gandeste partidul pentru noi”.

Ma uit cum aceasta viteza in judecare si gandire ne-a inrait foarte mult si ne inraieste pe zi ce trece. Nimeni nu mai are rabdare cu nimeni. Daca intalnesti un om calm, il injuri ca e nepasator, ca il doare “la nodul de la batic” de ce se intampla. Total fals, omul acela incet face lucrurile mult mai bine, pentru ca vede ce noi nu vedem in viteza.

Spun “noi” pentru ce si eu sunt bagat in aceasta viteza si vreau sa o incetinesc. Macar eu sa incetinesc.

Timpul petrecut in Iasi ca student si experienta pe “campul muncii” de circa doi ani (ma refer ca salariat) ma bagase intr-o viteza de TGV, unde nu puteam vedea stanga – dreapta, decat inainte, iar daca ma uitam putin inapoi, ma apuca o rusine de nu pot sa o descriu pentru ce facusem. Celor din jurul meu li se parea normal, eu nu aveam aceeasi perceptie ca ei. Aceasta viteza imi crease o viata complicata; culmea viteza imi crease viata, nu eu imi faceam viata. Din acest motiv am renuntat la orice contact direct cu mediul academic si la orice relatie de tipul angajat – angajator.

Acum imi fac singur viata, o viata simplista cu activitati simpliste, dar care, puse cap la cap, mi-au facut viata complexa. Adica inteleg tot ce fac, totul are logica si este perfect normal, nimic din ce fac nu ramane neinteles, mai pe scurt totul are un raspuns venit de la sine; rolul meu este sa recunosc acel raspuns.

Toate acestea le aflu numai cu ajutorul credintei in Dumnezeu, al ortodoxiei. Marturisesc ca atunci cand am inteles de ce am fost botezat ortodox, atunci cand am realizat ca toata istoria neamului meu romanesc este strans legata de ortodoxie, am vazut ca toate raspunsurile vin de la sine. Asa cum Dumnezeu l-a facut pe Adam atat de complex, dar intr-un mod atat de simplist, modeland lut, am inteles ca si viata noastra este asemeni, complexa prin activitati simpliste.

Viteza in care ne desfasuram viata de zi cu zi, am creat-o noi, oamenii, cu scopul de a ne lua pielea unul altuia. De aceea am creat masini, am creat soiuri de plante, am creat rase de animale, clonam animale, vrem sa clonam oameni, am modificat sistemul climatic. Viteza ne-a transformat in niste tampiti. Tampiti care nu mai gandim de ce suntem pe Pamant, de ce ne-am nascut, nu ne mai gandim la Dumnezeu, care ne enervam si ne luam la hartza si apoi la bataie, ne ducem in razboaie crezand ca facem pace intr-o tara in care oamenii aveau o viata linistita. Am devenit niste tampiti manipulati tot prin viteza.

Uitati-va la tv:

Ati observat cat de isterici sunt prezentatorii de la stiri?!

Ati observat ca toate reportajele sunt despre crime, furturi, violuri, masacre, accidente etc?!

La emisiunile de vorbaraie (toc – souri) moderatorii vorbesc de parca sufera de limbarnita (si sunt isterici daca au boala pe vreun invitat, in special de la PDL)?!

Ei bine, oameni buni, toate acestea sunt boli locale asemeni racelii. Daca nu le bagi in seama, trec si devii om normal.

Tot aceasta manipulare a inghetat si gandirea omului modern. In mediul urban, multi urla cat ii tine gura ca “vor BIO”, dar cu toate acestea tot in Caufland sau in Carfur isi fac cumparaturile. “Ca nu stau sa care plasa in mana ca taranul, acolo au cosuri pe roti.”

Toate astea pentru ca oamenii merg de Inviere sa ia lumina si se intorc acasa la somn. Acum nu mai stau sa ia Lumina, iau lumina si: Gataaaaaaaa! Hai cu sarmaua! Oamenii s-au indepartat de credinta, credinta lor fiind in serviciul pe care il au, plasma din living (ca “sufragerie” e cuvant lung), telecomanda de la masina.

 O vina a starii omului din aceste zile o are Biserica, care nu se mai ingrijeste de sufletul crestinului, ci de proiectele europene pentru agricultura, proiecte filantropice. Biserica face proiecte. Proiecte fac si casele de discuri cand pun pe scena o cantareata in c***’ gol (*** = uru) si cu voce de capra ragusita mixata la maxim, inconjurata de o gloata de p**** care cica danseaza dupa coregrafie (**** = izde), ca nu am curajul sa le numesc femei, pe acele specimene; posibil ca danseaza dupa coregrafie, ca daca ar dansa in fata coregrafiei poate am vedea vreun dans sau ce vor ele sa faca.

Biserica, cu tot cu proiecte, nu face nimic sa linsiteasca omul, sa-l scoata din aceasta viteza. De ce?! Pentru ca toata Biserica este ocupata sa produca banisori pentru Danut. Danut i-a pus pe preoti sa faca bani. Maine – poimaine, functia de preot se schimba in functia  de “Reprezentant al Bisericii” (cum mai sunt unii “reprezentant comercial”, “director vanzari”, “manager de vanzari”). In orice caz, Biserica (toata) nu mai are treaba cu ortodoxia. Putini preoti mai sunt strans legati de spiritul ortodox al vietii lumesti. Putini si greu de gasit; printre ei am reusit sa-i gasesc pe Mihail Jar, Vasile de la Dumbrava, Nicolae Tanase de la Valea Plopului. Putini si greu de gasit, pentru ca ei fac ce i-a invatat Iisus: sa se roage singuri, cu usa inchisa.

Din pacate nici unele grupari crestinesti, cu activitati in mediul online, nu se mai regasesc in spiritul ortodoxiei. Acei oameni au devenit si ei materialisti; cred ca acum vine apocalipsa. Pai din secolul al XIX-lea tot vine apocalipsa; doar asa au luat nastere protestantii si neoprotestantii, spunand ca “maine vine apocalipsa”. Aceste grupari ortodoxe au luat calea vitezei. Ma uit ca din linistea si spiritul simplist si complex al vietii pe care Iisus (Cel care a facut Legea Noua) ni l-a dat, teologii au prins viteza ce ii transforma usor in fanatici religiosi. Iisus a invins o lume materialista cu puterea cuvantului, apostolii au facut la fel, Sfintii Parinti au luptat avand ca arma cuvantul, numai ei, teologii, in viteza lor, au devenit parte a lumii materialiste.

Daca sunteti curiosi la cine ma refer, mentionez: Saccsiv, Deveghepatriei, Apologeticum. Bloguri care mi-au fost recomandate de o ruda. Le urmaresc in continuare pentru ca poate vor avea, candva, ceva, care va fi in adevaratul spirit al ortodoxiei.

Din pacate nu am trait alte vremuri, sa pot spune daca am “evoluat” spiritual, dar din ce imi spun batranii parca acum 50 de ani, ortodoxia se traia altfel, nu ca acum: in viteza, in ura, in minciuna, in mandrie. Atunci oamenii nu aveau atat confort si simteau cum Dumnezeu sta cu ei la masa, chiar daca pe masa era mamaliga de aseara si o ceapa sparta in coltul mesei.

Traim niste vremuri urate. Vremuri in care cu greu gasesti un om cu care sa poti sa comunica spiritual.

Dar ma rog la Dumnezeu ca sa ne scoata in cale oameni cu care sa facem o alta lume, cu care sa o imbunam pe aceasta.

Judecata luminata!

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s